La inceputul epidemiei cu coronavirus, tarile dezvoltate (Uniunea Europeana si America de Nord) nu au luat in serios potentialul acestui virus si ca urmare, pregatirea initiala a fost redusa. De exemplu, in timp ce China bloca regiuni intregi, bursele globale inregistrau noi maxime istorice. Apoi, in martie criza a izbucnit violent in Italia iar apoi s-a extins rapid in intreaga Uniune Europeana. Doua saptamani mai tarziu a izbucnit in Statele Unite. Insa rata de deces a fost mult mai mare decat cea raportata de China. De aici si panica care s-a declansat pe pietele financiare. Si masurile extrem de agresive de distantare sociala introduse de tarile dezvoltate.
Panica creata, cumulata cu masurile de inchidere a economiilor au potentialul de a schimba permanent comportamentul indivizilor si companiilor. Prin urmare, din aceasta criza, economia va iesi schimbata. In ceea ce priveste modul de a consuma, de a calatori si de a munci.
O perioada transportul de persoane, in special cel aerian, turismul si industria ospitaliera vor fi puternic lovite. Aceste sectoare vor ramane blocate pana ce un tratament eficient sau un vaccin impotriva acestui virus va fi disponibil si usor accesibil.
Data fiind panica creata de coronavirus si frica de a iesi in lucuri aglomerate, aceasta criza este si cel mai mare experiment de munca de la distanata (work from home). Companiile incearca sa gaseasca solutii, si ceea este foarte important, inoveaza, pentru a-si continua activitatea in situatia unei mobilitati extrem de reduse a angajatilor cauzate de restrictiile impuse de autoritati.
Desi, anterior acestei crize, solutiile tehnice pentru lucrul la distanta existau, acestea necesitau investitii semnificative din partea companiilor (servere, laptop-uri pentru toti angajatii, solutii de comunicare, solutii de securitate), investitii pe care multe companii nu erau dispuse sa le faca dintr-o data. Insa criza a fortat toata economia (atat sectorul privat cat si cel public) sa se adapteze muncii remote si sa realizeze investitiile necesare.
Insa aceste solutii vor avea un impact puternic asupra organizarii muncii in viitor. Fortate de imprejurari companiile vor inova si vor face investitii pentru facilitarea lucrului de la distanta. De exemplu, deja au aparul pe piata solutii foarte performante de comunicare, iar actiunile companiilor care le ofera (de exemplu Zoom) ating noi maxime istorice.
Iar aceste investitii realizate in lucrul de la distanta vor fi utilizate si ulterior crizei. Prin urmare se va schimba fundamental modul de a munci.
Aceasta evolutie va fi acelerata, la nivel global, si de noile reglementari ce vor fi introduse de catre autoritati. Ulterior unei crize financiare, autoritatile vin cu reglementari suplimentare. Daca in crizele precedente reglementarile erau indreptate spre institutiile financiare, in criza curenta (care nu a pornit din vreo piata financiara, ci de la un virus) reglementarile vor privi intreaga economie. Si anume modul de a munci, de a consuma si de a calatori. Astfel, probabil vor fi puse reguli de distantare la lucurile de munca, in transportul de persoane si in locurile publice (magazine, sali de spectacol, restaurante). Iar implementarea noilor cerinte va costa, ceea ce va face mai ieftina utilizarea mediului online (cumparaturi online, servicii de streaming, remote working), infrastructura in acest sens fiind deja implementata.
In ceea ce priveste munca remote, aceasta va aduce companiilor economii semnificative: reducerea chiriilor platite pentru inchirierea de spatiul pentru birouri, reducerea cheltuielilor cu utilitatile. De asemenea, si pentru angajati acest mod de lucru va inseamna un castig: reducerea timpului petrecut in trafic, reducere cheltuieli de transport.
Insa, vor fi afectati negativ cei care detin si inchiriaza cladiri de birouri, companiile de transport si localurile. Insa si in cazul acestor sectoare, in timpul acestei crize, multe companii au inovat si si-au reorintat activitatea catre catering, livrari, logistica.
O alta directie in care se va investi masiv este automatizarea proceselor si fluxurilor de productie, astfel incat sa fie cat mai putina nevoie de interventie umana la fata locului iar productia sa se realizeze in conditii de distantare sociala.
Cresterea gradului de automatizare va fi acentuata si de relocarea productiei. Criza actuala a aratat riscurile la care se supun companiile multinationale in cazul dependentei de un singur furnizor (in general China). Este de asteptat ca o parte din productie sa fie mutata in alte tari, insa dat fiind costul mai ridicat al muncii, noile facilitati de productie vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibila.
Prin urmare, companiile de tehnologice care ofera solutii de cloud, de comuncatie si de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci si de a produce.
De asemenea, modul de a face cumparaturi se va schimba fundamental. Se va pune accent pe comertul online in detrimentul mall-urilor. Investitiile companiilor de comert online si a celor de curierat si logistica probabil vor merge pana la asigurarea unei livrari a bunurilor cat mai automatizate, cu cat mai putina interventie si contact uman. De exemplu compania Amazon are un asemenea proiect pilot, de executare a livrarilor cu ajutorul dronelor. Ca o dovada a schimbarii comportamentului de consum catre comertul online, actiunile Amazon – compania reprezentativa a comertului online – au crescut in timp ce piata scadea abrupt datorita panicii create de coronavirus.
Aceasta criza a dat si o lovitura puternica conceptului (si curentului) de sharing economy. Distantarea sociala impusa de legislatie sau auto-impusa loveste acest sector, in special in ceea ce priveste transportul de persoane, (ex. UBER) si inchirierea pe termen scurt (ex. Airbnb). De exmplu, in conditiile epidemiei, este mai precaut sa utilizam propriul autoturism pentru transport. Bine-inteles, si industriile clasice: companiile de taximetrie si hotelurile sunt la fel de afectate.
Tehnologizarea va afecta si modul de organizare a sectorului public. Fortate de regulile de distantare sociale, institutiile publice vor implementa solutii de a oferi servicii publice (ex. plati de taxe, eliberare de documente) prin intermediul mediului online. Iar acest trend va avea doua efecte conexe: reducerea evaziunii fiscale si reducerea nevoii de personal in sectorul public).
Toate aceste schimbari vor avea un efect profund asupra pietei muncii. Ca urmare a acestor evolutii, se va modifica cererea de forta de munca din partea angajatorilor, insa, la nivel structural, somajul va ramane mai ridicat si ulterior iesirii din criza.
De asemenea, aceste transformari si investitii in infrastructura de lucru remote creaza premisele trecerii la nivelul urmator. Care ar putea fi acela? Compania distribuita.
Cum lucrul la distanta devine norma, iar prezenta fizica la birou a salariatului nu mai este necesara, atunci, pentru o companie ar putea sa ii fie indiferent daca angajaza o persoana care locuieste in acelasi oras in care isi are sediul compania sau in alta locatie, chiar alta tara. In aceasta abordare, compania are instantaneu acces la mult mai multi potentiali candidati pentru o anumita pozitie. Mai mult, daca acea companie isi are sediul intr-un oras considerat scump, atunci salariile pe care le plateste sunt ridicate. Angajand, prin intermediul muncii remote candidati din alte orase, unde nivelul de salarizare este mai scazut, in poate reduce in acest mod cheltuielile salariale.
In acelasi timp, pentru persoanele bine pregatite se deschide o piata mult mai mare. Nu vor fi nevoite sa se mute in alt oras (sau tara) pentru o slujba mai bine platita.
Iar piata muncii devine astfel mai eficienta.
Avand in vederea numarul ridicat de romani care muncesc in strainatate, acest trend ar favoriza Romania. Lucrul remote le va permite romanilor care in prezent lucreaza in strainatate sa petreaca mai mult timp in Romania, si implicit sa consume mai mult in Romania. Cu efecte asupra cresterii economice.
Continuarea in numarul urmator al Newsletter-ului Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Octombrie 2020.
Articolul a fost publicat in numarul 12 al Newsletter-ului Asociatiei Analistiloir Financiar Bancari din Romania, Iunie 2020
Comments
Post a Comment